Curierul de Iasi

Alexandru Ioan Cuza, reformatorul statului român

Alexandru Ioan Cuza a fost nu numai simbolul Unirii Principatelor Române, ci şi un domnitor preocupat de reformarea şi modernizarea societăţii româneşti. În memoria posterităţii au rămas marile înfăptuiri din timpul domniei sale: desăvârşirea Unirii de la 1859, adoptarea primelor reforme care au consolidat Statul român modern (secularizarea averilor mănăstireşti, Legea rurală, Legea instrucţiunii publice, organizarea justiţiei, a armatei), desfăşurarea unei activităţi diplomatice pentru acceptarea de către Puterile europene a schimbărilor Convenţiei de la Paris.

Astfel, în data de 14/26 august 1864, Alexandru Ioan Cuza sancţiona şi promulga legea rurală, însoţind-o de o proclamaţie “către sătenii clăcaşi”. În această proclamaţie se arată: “Claca (boierescul) este desfiinţată pentru de-a pururea şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre prin legile în fiinţă”.

Dintre principalele dispoziţii ale legii rurale pot fi amintite: timp de 30 de ani săteanul nu poate înstrăina, nici ipoteca proprietatea sa; după acest termen, comuna are drept de preempţiune; dreptul la pădure al sătenilor se păstrează neatins timp de 15 ani, după care proprietarii moşiilor vor putea cere eliberarea de această servitute, fie prin bună învoială, fie prin hotărâre judecătorească; se desfiinţează odată pentru totdeauna şi în toată întinderea României claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de lemne şi alte asemenea sarcini, datorate stăpânilor de moşii, fie în natură, fie în bani (art. X).

O altă lege importantă promovată de către Cuza a fost cea a secularizării averilor mănăstireşti” care prevedea, în articolul I: “Toate averile mănăstireşti din România sunt şi rămân averi ale Statului”. Aşadar, de unde la început fusese vorba de bunurile mănăstirilor închinate, acum legea generaliza măsura asupra tuturor bunurilor mănăstireşti, indiferent dacă erau închinate sau neînchinate. Această generalizare fusese impusă de considerentul că o secularizare numai a bunurilor mănăstirilor închinate ar fi fost prezentată în faţa forurilor internaţionale de către cei în cauză, ca o măsură discriminatorie, nedreaptă şi xenofobă, favorizând mănăstirile neînchinate, cu conducere românească şi lovind în interesele mănăstirilor închinate, cu conducere grecească.

Prin această lege s-a încercat menţinerea în ţară a unor valori importante din veniturile realizate de mănăstiri. Numai suprafaţa trecută în proprietatea statului cuprindea un sfert din terenurile agricole ale ţării.

Un alt merit al domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost cel al creării armatei naţionale. Între 1860 şi 1864 creşte numărul unităţilor militare. S-a reorganizat învăţământul militar şi s-a înfiinţat Arsenalul Armatei.

De asemenea, sub domnia sa, Cuza a întreprins măsuri de reorganizare a justiţiei. Au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti: judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi, Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs.

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

To Top