Lucruri mai puțin cunoscute despre saună: transpirație, serotonină și alte mici minuni fierbinți

Puțini oameni ies dintr-o saună fără acel zâmbet vag, semi-mistic, care spune tot: „nu știu exact ce s-a întâmplat acolo, dar a fost bine”. Saunele au ceva ancestral, aproape ritualic, care trece dincolo de simplul fapt că te coci, la propriu, într-o cameră plină de aburi. Dincolo de relaxare și detox (cuvânt adesea folosit abuziv), sauna ascunde o întreagă lume de procese fiziologice, reacții hormonale, trucuri pentru recuperare, și chiar beneficii asupra creierului.

Hai să intrăm, metaforic, în saună. Dar nu uita prosopul!

1. Sauna nu „elimină toxine”, dar face ceva mult mai interesant

Mitul „eliminării toxinelor prin transpirație” este probabil cea mai mare legendă urbană din lumea wellness-ului. În realitate, ficatul și rinichii se ocupă de asta, nu glandele sudoripare. Dar asta nu înseamnă că sauna nu „curăță” organismul, doar că o face în alt mod.

Atunci când corpul tău este expus la temperaturi ridicate (între 70°C și 100°C, în funcție de tipul de saună), el intră într-o stare controlată de stres termic. Inima începe să bată mai repede, vasele de sânge se dilată, iar fluxul sanguin crește. Acest proces stimulează sistemul cardiovascular într-un mod similar exercițiilor fizice moderate.

E ca și cum ai face jogging… fără să te miști din loc. Iar aici e partea fascinantă: studiile arată că o sesiune de saună de 20 de minute poate crește ritmul cardiac până la niveluri comparabile cu o alergare ușoară. În Finlanda, patria saunei, cercetările arată că persoanele care fac saună regulat (3-4 ori pe săptămână) au un risc mai mic de boli cardiovasculare, demență și chiar depresie.

Așadar, da, sauna „curăță” corpul nu prin transpirație, ci prin antrenarea sistemelor interne care te mențin viu și în formă.

2. Sauna schimbă chimia creierului în bine

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce ieși din saună simțindu-te calm, euforic și ușor amețit (dar plăcut), răspunsul e chimic. În timpul expunerii la căldură intensă, creierul eliberează endorfine și dopamină – aceleași substanțe responsabile pentru „runner’s high”, starea de bine de după efort intens.

Mai mult, căldura stimulează producția de BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor), o proteină care susține regenerarea neuronilor și îmbunătățește plasticitatea cerebrală. Cu alte cuvinte, sauna poate fi un „gym pentru creier”.

Unii neurocercetători finlandezi o numesc chiar „meditație termică”. Nu e o exagerare – în acele momente, respirația încetinește, fluxul gândurilor se liniștește, iar corpul se aliniază perfect cu mintea. O formă simplă de mindfulness cu aburi și aromă de pin.

3. Sauna e un antrenament… pentru vasele de sânge

Când intri în saună, vasele tale de sânge se dilată – e modul corpului de a-și regla temperatura. Când ieși afară (sau, în varianta clasică, te arunci în zăpadă sau într-un bazin rece), ele se contractă brusc. Acest du-te-vino termic antrenează elasticitatea pereților vaselor de sânge.

E un fel de „fitness vascular”. Repetat constant, acest proces ajută la reglarea tensiunii arteriale, reduce inflamațiile cronice și îmbunătățește circulația periferică (adică degetele reci au șanse mai bune).

De exemplu, mulți sportivi folosesc sauna tocmai pentru acest efect: circulația îmbunătățită accelerează recuperarea musculară, elimină acidul lactic și reduce senzația de febră musculară.

4. Există mai multe tipuri de saune, și nu toate te „încălzesc” la fel

Când spui „saună”, majoritatea oamenilor se gândesc la varianta finlandeză: lemn, căldură uscată, și acel sunet hipnotic al apei turnate peste pietrele încins. Dar lumea saunelor e mai diversă decât un meniu de degustare nordic:

• Sauna finlandeză (uscată) – temperatura între 80-100°C, umiditate scăzută (10-20%). Căldura pătrunde profund, transpirația e intensă.
• Baia de aburi (hammam) – temperatură mai scăzută (40-50°C), dar umiditate de 100%. Aerul e dens, moale, perfect pentru relaxare și hidratarea pielii.
• Sauna infraroșu – încălzește corpul direct, prin radiații infraroșii. Temperatura e mai blândă (50-60°C), dar efectul termic intern e puternic. Este ideală pentru cei care nu suportă căldura clasică.
• Sauna cu sare sau aromaterapie – este o combinație modernă care adaugă beneficii respiratorii și o atmosferă de spa.

Cu alte cuvinte, fiecare tip de saună are alt efect: unele stimulează mai puternic circulația, altele relaxează sistemul nervos sau hidratează pielea. Aici intervine preferința personală – unii iubesc senzația „uscăciunii nordice”, alții preferă umiditatea luxuriantă a unui hammam.

5. Pielea ta adoră sauna, dar cu condiția să o tratezi corect

Mulți oameni intră în saună convinși că „transpirația curăță pielea”. E doar parțial adevărat. Ce se întâmplă, de fapt: porii se deschid, circulația crește, iar fluxul de oxigen și nutrienți către piele se intensifică. Rezultatul: un ten luminos, ușor roz, cu aspect sănătos.

Totuși, există o regulă importantă: după saună, pielea trebuie curățată și hidratată. Altfel, transpirația uscată și impuritățile rămase pot irita sau chiar bloca porii.

Un mic truc: aplică o cremă lejeră sau un ulei natural imediat după dușul post-saună. Astfel, pielea absoarbe mai bine substanțele nutritive când e caldă și umedă.

6. Căldura te ajută să dormi mai bine 

E ușor de crezut că „somnul bun de după saună” vine doar din starea de calm, dar există o explicație fiziologică mai precisă. După ce ieși din saună, temperatura internă a corpului începe să scadă treptat. Această scădere semnalează creierului că e „timp de culcare” – același mecanism natural care se activează seara.

De aceea, mulți finlandezi fac saună seara, cu o oră-două înainte de somn. E o formă naturală de reglare a ritmului circadian.

Așadar, dacă te lupți cu insomniile, în loc de ceai de mușețel și podcasturi despre respirație conștientă, poate e timpul să… transpiri puțin înainte de somn.

7. Saună acasă – răsfăț nordic și investiție în sănătate

Dacă ai visat vreodată la propriul colț de relaxare, cu lumini calde și aburi blânzi, să știi că sauna nu mai e un lux scandinav rezervat hotelurilor de cinci stele. Există acum variante compacte, moderne și ușor de instalat chiar și într-un apartament.

Modelele cu infraroșu, de exemplu, consumă puțin curent și se încălzesc rapid, în timp ce cele tradiționale din lemn pot fi personalizate în funcție de spațiu.

Indiferent ce alegi, experiența de „mini spa” zilnic schimbă complet ritmul vieții de oraș: relaxare instant, reducerea tensiunii musculare și un somn mai profund.

Dacă te tentează ideea, alege o saună pentru acasă de pe fionaspa.ro – pe acest site găsești modele care combină designul elegant cu tehnologia modernă, adaptate oricărui spațiu. E genul de investiție care aduce beneficii reale, nu doar estetice.

8. Sauna nu e doar pentru iarnă

Contrar aparențelor, saunele sunt benefice și vara. Căldura controlată ajută corpul să se adapteze mai bine la temperaturile externe ridicate, scăzând disconfortul termic din zilele caniculare.

E același principiu ca în sporturile de anduranță: expunerea moderată și constantă la stres (în cazul acesta, termic) îmbunătățește capacitatea de adaptare a organismului.

În plus, vara, transpirația abundentă ajută la reglarea echilibrului de minerale și apă, mai ales dacă este urmată de o hidratare corectă (apă, sucuri naturale, nu prosecco, oricât de tentant ar fi).

9. Cum să nu greșești ritualul de saună

Dacă vrei să profiți cu adevărat de beneficiile saunei, sunt câteva reguli de aur:

1. Intră treptat. Nu te arunca în prima sesiune de 20 de minute la 100°C. Începe cu 5-10 minute, apoi crește durata.
2. Bea apă, dar nu înăuntru. Hidratarea se face înainte și după, nu în timpul saunei – altfel, transpirația se oprește.
3. Fără parfumuri, creme sau machiaj. Căldura poate accentua reacțiile chimice și irita pielea.
4. Răcorește-te corect. Fă un duș rece sau o plimbare în aer liber – dar nu direct sub jetul de gheață. Lasă corpul să se adapteze 1-2 minute.
5. Odihnește-te după. Nu alerga spre birou imediat după saună. Corpul are nevoie de câteva minute să-și regleze temperatura și tensiunea.

Un alt mit: „cu cât mai fierbinte, cu atât mai bine”. Fals. Saunele sunt despre echilibru, nu despre performanță. Transpirația nu e o competiție.

10. Sauna și sportul – un duo mai puternic decât pare

Dacă mergi la sală și crezi că sauna e doar un „bonus” de final, s-ar putea să subestimezi efectul real. Folosită corect, poate deveni parte esențială dintr-un plan de refacere musculară și chiar de îmbunătățire a performanței.

După efort, corpul e inflamat, mușchii tensionați, circulația limitată. Căldura saunei relaxează fibrele musculare, crește fluxul de sânge și accelerează eliminarea metaboliților produși în timpul antrenamentului.

Există chiar sportivi de performanță care folosesc sauna ca „antrenament pasiv” pentru inimă – efectele cardiovasculare moderate pot suplimenta ușor zilele de odihnă activă.

Un studiu japonez a arătat că sauna poate crește nivelul de eritropoietină (EPO), hormonul care stimulează producția de globule roșii, adică îmbunătățește oxigenarea sângelui. Pe scurt: respiri mai eficient, te recuperezi mai repede, și dormi mai bine.

Fără praf de proteină, doar căldură și răbdare.

11. Saunele și inima – un love story cu final fericit

Dacă ar fi să alegi un singur motiv pentru a introduce sauna în rutina ta, inima ar fi acela. Studiile finlandeze (cele mai ample din lume pe acest subiect) au demonstrat că persoanele care folosesc sauna de 4-7 ori pe săptămână au un risc cu 50% mai mic de atac de cord și 60% mai mic de accident vascular.

Explicația? Expunerea repetată la căldură îmbunătățește funcția endotelială – adică sănătatea stratului intern al vaselor de sânge. În plus, reduce stresul, scade tensiunea și normalizează ritmul cardiac.

Sauna e, practic, o pastilă naturală de relaxare cardiovasculară.

12. De la ritual tribal la wellness modern

Puțini știu că sauna, în forma ei arhaică, exista și în afara Finlandei: în triburile baltice, la japonezi (onsen), turci (hammam), ruși (banya) și chiar în America de Nord, unde nativii foloseau „sweat lodges” – corturi de aburi pentru purificare spirituală.

Ce au toate aceste culturi în comun? Ideea că transpirația colectivă unește, vindecă și curăță.

Astăzi, saunele moderne și-au pierdut componenta ritualică, dar au păstrat esența: un moment de reconectare cu tine. Chiar și în lumea noastră hiperactivă și zgomotoasă, o jumătate de oră de liniște în abur e un lux care merită reintrodus.

În concluzie, sauna nu e un moft nordic, ci un obicei care îmbină tradiția, știința și plăcerea într-un mod rar întâlnit. Nu e doar despre „transpirație și detox”, ci despre antrenarea inimii, echilibrarea hormonilor, relaxarea mintală și, da, despre acel sentiment plăcut de „reset” total.

Dacă ai ocazia, fă-ți timp pentru o sesiune de saună măcar o dată pe săptămână. Poate părea un gest mic, dar corpul tău îl va recunoaște imediat. Și cine știe, poate într-o zi o să-ți instalezi propria mini oază termică acasă, cu un zâmbet complice: „E doar o saună… dar e a mea.”

Sursa foto: Pexels.com

Referințe:

1. https://health.clevelandclinic.org/sauna-benefits;
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/313109;
3. https://www.mayoclinicproceedings.org/article/s0025-6196(18)30275-1;
4. https://www.bbc.com/future/article/20250520-are-saunas-and-cold-plunges-good-for-your-health.

Aboneaza-te la newsletterul orasului Iasi / Urmărește canalul de știri Iași4u.ro pe WhatsApp