Ne petrecem cel puțin o treime din zi la serviciu, în fiecare zi, timp de cinci zile din șapte, iar performanța la locul de muncă ne dictează salariul și ne face apreciați sau dispensabili. În acest articol poți descoperi trei obiceiuri proaste care îți influențează negativ productivitatea.
Procrastinarea
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi este o zicală veche de când lumea, inventată înainte ca procrastinarea să fie o noțiune cunoscută. „Lasă pe poimâine!” este răspunsul mucalit al celui care se face vinovat de acest obicei de a amâna la nesfârșit o sarcină care nu îi face neapărat plăcere.
Procrastinarea apare, de cele mai multe ori, ca reacție la lipsa de motivație și de stimulare. Chiar dacă jobul tău nu e neapărat de vis, este cel care îți pune pâinea pe masă, așa că probabil că vrei să îl păstrezi și să avansezi.
Există multe trucuri pentru a-ți îmbunătăți performanțele la job, chiar dacă procrastinarea face parte din obiceiurile tale încă din anii de școală:
- Începe cu sarcinile cele mai dificile, pentru a ști că ai scăpat de ele;
- Lucrează în momentele în care ai cea mai multă energie și cel mai mult spor;
- Oprește notificările pe telefon;
- Întocmește un calendar de lucru detaliat, care să evidențieze eforturile însemnate pe care le vei avea de făcut dacă programul inițial se decalează.
Lipsa de interes pentru comunicarea empatică
De ce este inteligenta emotionala atât de importantă? Studiile au demonstrat că succesul în viață depinde mai mult de inteligența emoțională decât de cea academică, și totuși nimeni nu ne învață în ce constă aceasta sau cum o putem antrena.
Inteligența emoțională garantează abilitatea personală de a comunica eficient cu oamenii din jurul tău și de a-i înțelege, de a le observa punctele forte și minusurile și de a gestiona momentele de stres extrem asociate uneori perioadelor aglomerate.
Inteligența emoțională bine dezvoltată este cea care facilitează atingerea statutului de lider și păstrarea acestuia. Un angajat cu excelente capacități cognitive și cu o experiență bogată va avea performanțe profesionale inferioare unuia cu o inteligență emoțională bine dezvoltată, mai capabil să observe oportunitățile, să se motiveze și să își motiveze colegii să profite de ele.
Se spune că ne naștem mai bine sau mai slab dotați la capitolul inteligență emoțională, dar realitatea este că și aceasta poate fi antrenată, atât în copilărie, cât și în viața de adult.
Perfecționismul
Ai crede că perfecționistul este angajatul de vis, dar lucrurile nu stau deloc așa. Persoanele perfecționiste întâmpină dificultăți semnificative atunci când vine vorba despre deadline-uri și pot avea probleme și în ceea ce privește relația cu clienții, deoarece au tendința de a considera că doar opinia proprie este cea validă și corectă.
Unui perfecționist îi este greu să lucreze în echipă, deoarece îi este aproape imposibil să colaboreze. Un perfecționist este adeseori un lider insuportabil, pentru că nimic nu îl mulțumește. Deși tinde să îndeplinească sarcinile individuale cu o competență greu de găsit la alții, adeseori întârzie în ceea ce privește termenele limită ale proiectelor. Mai pe scurt, perfecționistul este un exemplu viu al zicalei „Mai binele este principalul dușman al binelui”.
O altă trăsătură caracteristică perfecționistului este aceea că se teme de eșec, ceea ce îl poate determina să fie exagerat de prudent, în multe momente ale vieții sale. O persoană care își dă voie să greșească are mai multe șanse să progreseze decât una care trebuie să își demonstreze perfecțiunea.
Succesul în carieră este un subiect complex, care depinde adeseori de cu totul alte elemente decât strict de pregătirea academică în domeniul în care profesezi. Un consilier de dezvoltare în carieră te poate ajuta să faci schimbările necesare, astfel încât să îți învingi obiceiurile proaste și să dezvolți altele, favorabile progresului.
Sursa foto: Shutterstock
























