Diverse

Istoria tarotului

By eBogdan

Posted on February 8, 2019

Nici pana in acest moment nu se stiu originile jocului de Tarot. Informatiile sunt nesigure, leganda spune ca ar fi aparut in Europa occidentala inca din Evul Mediu. Nu se stie cine l-a inventat sau cine l-a facut atat de popular si de la ce a pornit totul.

Misticii si oculistii secolelor XIX – XX recupereaza jocul de tarot si ii confera valente si insusiri miraculoase, oferind explicatii privind originea acestuia ce trebuie totusi privite cu anumite rezerve pentru un cercetator al acestui fenomen. Tarotul ar fi dupa spusele unor autori precum Eliphas Levi, o sinteza a intelepciunii antice, astazi pierdute, prezentata prin simboluri si coduri mistice. O alta legenda ar spune ca Tarotul este cartea pierduta azeului Thoth, care se gasea in legendara biblioteca din Alexandria, intr-un singur exemplar, reunind esenta magiei egiptene

S-au lansat numeroase ipoteze privind numele de Tarot. Provine de la Torah ebraica, de la zeul egiptean Thoth sau zeita Hathor, de la zodia Taurului, raul Taro din nordul Italiei, de la Tarotee, numele pentru modelul de pe spatele cartii, este o anagrama sau un simbol.

Prima atestare documentara a Tarotului dateaza din anul 1275, cand este mentionat in cartea orasului Augsburg din Germania dar fara prea multe detalii din nefericire. Exista posibilitatea sa nu fi fost foarte popular si accesibil doar nobililor ce isi permiteau financiar o astfel de atractie si care se invarteau doar in anumite cercuri restranse.

S-a vehiculat si existenta unui joc similar in Castilia, cu un secol in urma, dar cel mai probabil este doar o teorie de secol XIX aparuta pentru a da mai multa legitimitate pachetului de Tarot. Ulterior incep sa apara tot mai multe referiri la Tarot: in insemnarile unui calugar de la Manastirea Brefeld din Elvetia prin 1377, in listele de cumparaturi ale Ducelui de Brabant (1379), un set sau poate mai multe ajung la curtea lui Carol al VI-lea al Frantei, sunt atacate in discursurile oficiale ale Bisericii Catolice (deci erau tot mai populare) si se urmareste chiar interzicerea lor dupa 1400. Este destul de probabil ca primele pachete sa fi fost artizanale, respectand doar in mare simbolurile si sensurile de astazi, si era privit mai curand ca un joc de societate decat ca un instrument divinatoriu sau magic.

O reinterpretare si reevaluare a celor 78 de carti standardizate va fi opera lui Arthur Edward Waite, care impreuna cu artista Pamela Coleman Smith va elabora un nou pachet, cu 22 de Arcane Majore si 56 de Arcane Minore, ce poate fi considerat “adaptat” pentru a mai usor de interpretat si invatat, fiecare carte fiind vazuta ca o imagine, un fragment simbolic al unei calatorii initiatice. Ramas in istoria fenomenului ca Rider-Waite, este si astazi surprinzator de popular, mai ales ca Waite a publicat si mai multe note, articole si volume explicative. Poate nu intamplator nu peste multa vreme avea sa apara un celebru pachet de Tarot creat de insusi Salvador Dali.