România sportivă pe hârtie și paradoxul Iașului: Unde se situează cel mai mare județ din Moldova în harta sportului de performanță?

Potrivit celor mai noi date publicate de Comisia Europeană privind activitatea fizică în Uniunea Europeană, România înregistrează un nivel record de sedentarism: 66% dintre cetățeni declară că nu fac deloc sport, comparativ cu media comunitară de 39%. Totuși, întrucât vorbim despre un sondaj bazat pe autodeclarare, există toate șansele ca procentul celor care evită complet efortul fizic să fie, în realitate, mult mai ridicat.

Numărul sportivilor legitimați în România, conform Anuarului Sportului publicate de Agenția Națională pentru Sport, a înregistrat o creștere de 53% în ultimul deceniu, ajungând la aproape 419.000 de legitimări. Această evoluție pozitivă a fost susținută în special de interesul tot mai mare în rândul copiilor și juniorilor. Cu toate acestea, dincolo de cifrele generale și de dominatia fotbalului (care adună 47% din totalul sportivilor legitimați) sau a baschetului (10%), o analiză geografică pe județe scoate la iveală o realitate surprinzătoare: județe de prim rang, precum Iașul, tind să fie absente din fruntea clasamentelor naționale după numărul de sportivi legitimați raportat la populație.

Harta sportului național și absențele din top

Polii sportului legat de cluburi oficiale rămân concentrați în jurul Capitalei și al câtorva județe cu o infrastructură puternică și o tradiție susținută constant (precum Cluj, Timiș, Brașov, Constanța sau Bihor).

Deși Iașul este al doilea cel mai populat județ din țară și un centru universitar masiv, el nu figurează în primele poziții ale clasamentelor privind densitatea sportivilor legitimați sau numărul de cluburi raportat la miile de locuitori. Această discrepanță evidențiază o diferență majoră între interesul populației pentru mișcare și structura formală a sportului de performanță.

De ce nu apare Iașul în topurile oficiale?

Absența Iașului din fruntea topurilor de legitimare oficială nu înseamnă lipsă de activitate fizică, ci mai degrabă reflectă câteva provocări structurale:

1. Infrastructura sportivă de mare capacitate: Spre deosebire de alte mari orașe care au beneficiat de stadioane moderne, săli polivalente de ultimă generație sau bazine olimpice noi, Iașul a suferit la capitolul infrastructură majoră dedicată competițiilor de masă și de performanță, ceea ce limitează capacitatea cluburilor de a extinde secțiile și legitimările.

2. Sportul de masă vs. Sportul legitimat: Categoria mare a celor care practică sport neoficial (alergare în parcuri, ciclism, minifotbal de amatori, fitness) nu se reflectă în Anuarul Sportului. În Iași, comunitățile de alergători, amatori de tenis sau padel și participanți la competiții de masă sunt foarte active, dar nu figurează în statisticile federațiilor naționale.

3. Finanțarea și susținerea secțiilor de copii și juniori: Deși numărul copiilor legitimați la nivel național a crescut cu 82% în ultimul deceniu, dezvoltarea cluburilor din provincie depinde direct de parteneriatele public-private și de sprijinul autorităților locale pentru academiile juvenile.

Un potențial enorm neexploatat

Iașul dispune de un bazin demografic tânăr, având zeci de mii de elevi și studenți. Integrarea acestui potențial într-un cadru competițional organizat ar putea transforma județul dintr-o prezență discretă în statistici într-un pol sportiv regional de prim rang.

Pentru ca județul Iași să ajungă în topul național al sportului de performanță, este nevoie de investiții direcționate în baze sportive moderne, sprijinirea academiilor locale și atragerea federațiilor naționale pentru organizarea de evenimente majore în capitala Moldovei.

Aboneaza-te la newsletterul orasului Iasi / Urmărește canalul de știri Iași4u.ro pe WhatsApp