JOS cu IFN-urile! Plafonarea dobânzilor la creditele IFN primește aprobarea Curții Constituționale

În urmă cu trei luni, s-a adoptat plafonarea dobânzilor la creditele de tip IFN și noi limitări la recuperarea de creanțe. Acum, legea care plafonează dobânzile pentru împrumuturile acordate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN), adoptată în Parlament, a primit girul Curții Constituționale. Judecătorii au respins o contestație depusă de mai mulți parlamentari, astfel că românii care au nevoie să se împrumute de la aceste instituții financiare nebancare vor plăti dobânzi mai mici în viitor.

În prezent, IFN-urile practică dobânzi foarte mari, ceea ce a dus la îndatorarea excesivă a multor oameni. Aceste instituții acordă împrumuturi cu ușurință, pe loc și online, însă cu dobânzi uriașe. Caracteristicile principale ale IFN-urilor includ acordarea de împrumuturi în sume relativ mici (sute sau mii de lei), rapid (uneori exclusiv online), cu dobânzi foarte mari comparativ cu băncile, și cu plata de obicei săptămânală. În luna martie, valoarea totală a împrumuturilor acordate de IFN-urile din România populației a fost de 10,6 miliarde de lei, dintre care 8,3 miliarde de lei reprezintă credite pentru consum, conform BNR.

Cămătari legali și impactul asupra consumatorilor

BrasovBiz.ro numește IFN-urile “cămătari legali”, exemplificând prin experiența unui client care, de la un împrumut de 3.000 de lei, a ajuns să returneze 23.000 de lei, echivalentul unor dobânzi efective de peste 60.000%. Noua lege prevede că cei care se împrumută de la IFN-uri nu ar trebui să ramburseze mai mult decât dublul sumei împrumutate, iar aceasta se aplică și contractelor în derulare, la cerere. Este important ca românii să fie atenți și să urmărească legea, deoarece aceste instituții financiare vor face presiuni asupra clienților să achite cât mai mult până la intrarea în vigoare a noilor reglementări.

IFN-urile în România: Prezență și impact

În România există peste 140 de IFN-uri, în comparație cu doar 34 de bănci. În orice oraș, mai ales în cele mici, reclamele la IFN-uri sunt omniprezente. La periferia orașelor, acest cerc vicios de IFN-uri, amaneturi, săli de jocuri de noroc și farmacii este și mai evident. Multe dintre aceste IFN-uri sunt deținute de cetățeni din Republica Moldova, care au adus trendul din Rusia al împrumuturilor rapide, rambursabile în sume colosale. Snoop.ro oferă exemple de oameni care au fost înșelați de aceste IFN-uri, inclusiv o mamă din Vaslui, două femei divorțate din București și un tânăr de 26 de ani din Teleorman. Unii dintre aceștia au de returnat chiar și de șapte ori suma împrumutată.

Comparația dobânzilor și necesitatea intervenției statului

Comparativ, dacă la bănci Dobânda Anuală Efectivă (DAE) pentru creditele de nevoi personale este între 8% și 24%, la IFN-uri ajunge la 500% sau chiar la un incredibil 60.000%. Atunci când anumite afaceri din țară depășesc limitele rezonabile, statul trebuie să intervină pentru a proteja consumatorii naivi sau aflați în situații financiare dificile. Există soluții pentru aceste probleme, dar din cauza practicilor abuzive ale IFN-urilor, mulți oameni au rămas fără case, mașini și familii. Din acest motiv, practicile considerate cămătărie ale IFN-urilor ar trebui oprite înainte de a face și mai multe victime.

Pe lângă dobânzile mari ce le aplică IFN-urile, mai au și niște politici foarte dubioase, uneori dacă întârzii cu plata sau chestii de genul încep să devină foarte agresivi verbal, amenințări, vizite neanunțate pe acasă sau pe la locul de muncă pentru a spori rușinea celor care de rușine tac și plătesc luna de luna aceste sume colosale.

Această lege este un pas important către protejarea consumatorilor și reglarea pieței financiare nebancare, asigurându-se că împrumuturile devin accesibile și echitabile pentru toți.

Una dintre soluțiile pe termen lung pentru a preveni problemele create de dobânzile uriașe și practicile abuzive ale IFN-urilor este educația financiară. Prin educarea publicului larg despre gestionarea responsabilă a finanțelor personale și despre riscurile asociate împrumuturilor cu dobânzi mari, putem reduce numărul celor care cad pradă acestor instituții.

Educația financiară ar trebui să fie inclusă în programa școlară și să fie accesibilă și adulților prin cursuri și seminarii. Informarea corectă despre alternativele de împrumut, despre cum să-și gestioneze bugetul și despre drepturile lor ca și consumatori ar putea ajuta la reducerea dependenței de IFN-uri și la diminuarea îndatorării excesive.

Prin educație financiară și prin reglementări stricte, România poate construi un mediu financiar mai echitabil și mai sigur pentru toți cetățenii săi.

Aboneaza-te la newsletterul orasului Iasi / Urmărește canalul de știri Iași4u.ro pe WhatsApp