Odată cu venirea toamnei, unul dintre obiectivele sectorului agricol se îndreaptă către culturi precum, grâu, orz, cartof sau triticale. Fertilizarea de toamnă este o etapă esențială pentru a crește rentabilitatea și profitabilitatea culturilor. Îngrășămintele au un rol foarte important pentru îmbunătățirea solului cu o cantitate adecvată de elemente nutritive. Grâul de toamnă are nevoie de cât mai multe resurse nutritive în toamnă și iarnă, când plantele vegetează în condiții de ger. Află cum poți fertiliza solul pentru a obține recolte mai bune și care sunt particularitățile de care trebuie să ții cont atunci când vine vorba de îngrășămintele potrivite pentru culturile de grâu și cartof.
Fertilizarea de toamnă a grâului: o strategie pentru creșterea productivității
În România, marii producători alocă suprafețe tot mai mari culturii de grâu. Pentru a se asigura de rentabilitatea producțiilor de anul viitor, marii fermieri nu concep să intre la semănatul culturilor de toamnă fără o fertilizare prealabilă. Întrucât semănatul prea timpuriu poate face plantele sensibile la ger, iar semănatul tardiv face ca plantele de grâu să intre în iarnă neînfrățise și necălite, este esențial să știi exact cand se seamana graul. Perioada optimă pentru semănarea grâului este cuprinsă între 1- 10 octombrie, pentru sudul și vestul țării și pentru Câmpia Transilvaniei sau între 25 septembrie- 5 octombrie, pentru zona colinară, nordul țării și depresiunile intramontane.
La grâu, toamna este perioada de formare a aparatului radicular, de înfrățire a plantelor și de acumulare a rezervelor pentru iarnă iar plantele consumă mai multe elemente nutritive. Pentru obținerea unor producții rentabile și creșterea profitabilității, fertilizarea de toamnă a devenit obligatorie. Îngrășămintele organice frecvent utilizate sunt gunoiul semifermentat de grajd și mustul de gunoi. Acestea pot fi aplicate direct în cultura grâului, dar și plantelor premergătoare. Acest tip de îngrășământ este folosit cu precădere pe solurile foarte argiloase, pe cele puternic erodate sau prea ușoare, deoarece îngrășămintele organice au ca rol, pe lângă aportul nutritiv, și îmbunătățirea proprietăților fizice, chimice și biologice ale acestui sol.
Pregătirea solului pentru cartofi
Deși în fiecare an producătorii se pregătesc pentru provocările sezonului rece, adoptarea unor bune practici, precum pregătirea corespunzătoare a solului, influențează dinamica culturii, în special în cultura de cartofi care are o cerință mai ridicată de elemente nutritive. Pe lângă perioada optimă de plantare, norma de plantat și distanța optimă de plantare, pregătirea solului este un element important pentru dezvoltarea plantelor în condiții prielnice. Pentru îmbunătățirea semnificativă a solului cu elementele nutritive esențiale, cultura cartofului are nevoie de îngrășăminte. Producția obținută la hectar depinde foarte mult de fertilizarea de bază a culturii de cartof, prin mărirea sau scăderea cantității de elemente nutritive. Fertilizarea de bază pe soluri grele are loc în două etape, toamna și primăvara. Cele mai recomandate îngrăşăminte chimice cu azot sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea. Îngrăşămintele simple cu P şi cu K se aplică înainte de efectuarea arăturii. Cele cu N se aplică primăvara la pregătirea solului pentru plantare şi din nou la 10-35 zile după răsărire. Îngrăşămintele complexe se pot aplica atât la plantare, cât și în vegetaţie. Fertilizarea cu gunoi de grajd este prielnică soiurilor timpurii, fiind bine valorificată și de către soiurile tardive. Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de grajd şi se reduc dozele de îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată.
Fertilizarea echilibrată: reguli de bază pentru culturi rentabile
O fertilizare corectă care să asigure nutrienții necesari este esențială pentru buna creștere a plantelor. Plantele se dezvoltă optim doar atunci când pot obține elementele nutritive care le asigură creșterea dar și rezistența împotriva diverșilor agenți patogeni. O fertilizare corectă și echilibrată va crește randamentul culturii dar și calitatea recoltelor. Cultura de grâu are nevoie de un aport echilibrat de nutrienți. Condițiile climatice precum umiditatea, vremea ploioasă și vântul, au un impact major asupra culturilor de grâu întrucât pot cauza pierderi de până la 40% din totalul producției. Pentru a-și proteja plantele de principalii factori de risc care duc la căderea grâului, fermierii utilizează tot mai mult regulatorii de creștere, care previn căderea plantelor și ruperea acestora.
Sursa foto: Shutterstock.com
Recommended for you
Leave a Reply
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
