Bratari maritime
Diverse

Strainatatea desparte oameni

Cand m-am casatorit, am crezut ca o voi face pentru intreaga viata. Am plecat la drum, impreuna cu sotul meu, increzatoare ca totul va fi cat se poate de bine si frumos, ca vom avea casa noastra, copii frumosi iar la batranete vom fi precum cei doi bunici din cartile postale de odinioara. La inceput, ne tineam de mana, mergeam peste tot impreuna, faceam totul de comun acord. Nici macar nu mancam unul fara celalat. Am crezut ca traiesc o dragoste ca in basme si ca povestea noastra va fi o “Neverending story”. Dar, viata avea sa imi demonstreze ca nu va fi deloc asa.
Primii doi ani de casnicie au fost perfecti. Dar, dupa aceea, au inceput sa apara problemele, mai intai cele financiare. Atunci cand amandoi am ramas fara loc de munca, la o distanta de 5 luni unul de celalalt, au aparut si primele discutii. Ne acuzam reciproc ca nu facem nimic pentru a remedia situatia si ne certam ingrozitor. Apoi, ne parea rau si ne promiteam, unul altuia, ca nu se va mai repeta si ca vom lupta impreuna pentru noi si viitorul nostru.


Viata ne-a mai dat o sansa atunci cand el a gasit o slujba in strainatate. Am decis sa mergem impreuna si, pentru ca eu reusisem, intre timp, sa fac un curs de infirmiere, mi-am gasit un loc de munca. Parea ca totul s-a linistit si casnicia noastra era salvata. Mai mult, a venit pe lume si fiica noastra, lucru pe care l-am primit ca pe o binecuvantare imensa. Dar, viata a decis ca suntem prea fericiti si lucrurile s-au stricat iar. Pentru ca eu trebuia sa ma ocup de cea mica, sotul meu a inceput sa devina din ce ince mai nervos din cauza faptului ca nu ii mai acordam atata atentie ca la inceput. Intre timp, s-a inchis si atelierul auto unde lucra si, a decis ca vrea sa se intoarca in tara, pentru o scurta perioada de timp, sa isi vada parintii. Eu nu puteam sa plec pentru ca fiica noastra era foarte mica. A zis ca nu e nicio problema si ca va sta maxim doua-trei saptamani.
Insa, de aici, a trecut o luna, apoi, doua si el tot imi spunea ca trebuie sa rezolve niste probleme acasa si inca nu poate sa vina. In final, mi-a zis ca nu mai vine deloc pentru ca lui ii e mai bine in tara si ca nu am decat sa raman acolo. Am crezut ca in clipa aceea ca s-a cutremurat pamantul. Constienta fiind ca el nu mai simte nimic, am decis ca trebuie sa divortez. In plus, trebuia sa fiu puternica pentru fetita mea. Asa ca, am contactat un avocat pentru a inainta cererea de divort. Asa am ajuns la doamna avocat Nora Drulea, expert in astfel de cazuri. In plus, stiam ca se poate cere si un divort fara prezenta sotului, deoarece nu mai doream si nici nu puteam sa ma prezint in tara. Cu o simpla procura, doamna avocat m-a reprezentat si am obtinut si custodia exclusiva a micutei.
Strainatatea desparte si, in astfel de momente, trebuie sa luam cele mai bune decizii si sa apelam la cei mai buni avocati, precum Nora Drulea.

Facebook Comments

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



curatatorie incaltaminte iasi Iasi

 
To Top