Stiri

1 din 15 bărbați din România riscă să fie diagnosticat cu  cancer pulmonar până la 75 de ani

Proiectul pune bazele unei intervenții educaționale pentru populație susținute de: FABC, centre medicale cu reputație pe plan național (Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu Bucureşti, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca, Centrul de Oncologie Oncohelp), Societatea Națională de Medicina Familiei și MSD România. Acesta include și lansarea unei platforme digitale de informare a publicului, https://grijadeplamani.rocare oferă detalii esențiale despre factorii de risc ai cancerului pulmonar și abordează miturile privitoare la această afecțiune.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, Centrul de Oncologie Oncohelp și MSD România lansează inițiativa #GrijadePlămâni, o campanie de conștientizare a simptomelor cancerului pulmonar și a factorilor de risc asociați celui mai frecvent tip de cancer din România și cu cea mai ridicată mortalitate.

O mai bună înțelegere a factorilor ce pot duce la apariția acestui tip de cancer, precum și recunoașterea semnelor asociate cancerului bronho-pulmonar pot crește șansele ca pacienții să se prezinte la medic și să le fie depistată din timp boala.

Cancerul pulmonar este o  afecțiune silențioasă, simptomele devenind evidente când afecțiunea s-a extins deja. De aceea este foarte important să fim atenți încă de la primele semne – tusea care durează peste 3 săptămâni, tusea cu sânge sau respirația îngreunată sunt primele semne care trebuie să ne trimită la medicul de familie.

Diagnosticarea precoce este esențială, iar aceasta este influențată de creșterea nivelului de cunoștinte privind simptomele acestei boli tăcute și extrem de grave. Într-un studiu în care FABC a colaborat, s-a dovedit că nivelul de cunoaștere a simptomelor cancerului pulmonar este scăzut în România. Trebuie să ne conjugăm eforturile pentru a crește gradul de conștientizare a populației privind simptomele și importanța prezentării cât mai urgente la medicul de familie, urmând ca, în pasul următor, sistemul de sănătate să își facă datoria pentru accelerarea diagnosticului și alocarea resurselor eficiente pentru tratament”, afirmă Cezar Irimia, Președinte FABC. 

1 din 15 bărbați români riscă să fie diagnosticat cu cancer pulmonar până la 75 de ani

Numărul românilor diagnosticați anual cu cancer pulmonar, peste 12,000 de cazuri, este cel mai ridicat dintre toate tipurile de cancer și majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate de boală3,2.  Riscul de boală crește cu vârsta, fiind mai mare mai ales după 55 de ani, însă boala nu ocolește adulții mai tineri. Îmbolnăvirile survenite la bărbați sunt de circa 3 ori mai numeroase decât la femei1. Cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul patru, după cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin.

Complexitatea cazurilor de cancer pulmonar pe care noi le diagnosticăm este destul de mare, având în vedere că pacienții nu recunosc simptomele și de adresează târziu medicului. Trebuie să avem în vedere să reducem la minimum posibil durata traseului pacientului de la primele simptome până la diagnosticul de certitudine. În spitalul Victor Babeș am reușit să avem o echipă completă și complexă de diagnostic. Din aceasta fac parte medicul pneumolog, un specialist în genetică medicală, un anatomopatolog și un medic specializat în biochimie pentru diagnosticul molecular. Astfel,  putem integra informația și putem  oferi evaluarea pe care trebuie să o aibă un pacient oncologic.”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, Medic primar pneumologie și Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș.

Cercetările efectuate pe plan local arată că există un grad scăzut de cunoaștere a riscurilor bolii și a simptomelor, ceea ce conduce la prezentarea întârziată la medic.

În cancerul pulmonar, simptomele apar tardiv, de aceea există o rată ridicată a mortalităţii prin cancer pulmonar: 90% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii inoperabile. De aceea este greu de diagnosticat precoce deoarece pacientul se prezintă târziu la consultaţia medicală fiind necesară o modificare şi o conştientizare a populaţiei de a se adresa mai timpuriu la medical de familie, atunci când simptomatologia este minoră sau absentă. Rolul medicului de familie în identificarea factorilor de risc este esenţial în screeningul cancerului bronhopulmonar.” completează Dr. Mihai Iacob, Preşedintele Societăţii Timiş de Medicina Familiei, șI Vicepreşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei.

O achetă populațională efectuată de către Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul MSD România, a arătat că 1 din 5 respondenți nu a putut identifica factori de risc bine-cunoscuți ai cancerului pulmonar.

La nivel global, fumatul este considerat principalul factor de risc, find responsabil pentru 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar. România este una dintre țările europene cu prevalență relativ mare a fumatului mai ales în rândul bărbaților (30.6%). Pe baza studiului menționat anterior, 32% dintre cei chestionați au declarat că sunt fumători activi zilnici.

Alți factori de risc asociați cancerului pulmonar sunt: expunerea la radon, (1 din 10 cazuri de cancer pulmonar în Europa), expunerea la aerul poluat (7% din cazurile de cancer pulmonar) și expunerea la azbest, până la 7 milioane de lucrători în construcții fiind expuși acestui risc. De asemenea, tuberculoza și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) pot crește riscul de apariție al cancerului pulmonar.

În 2020, au fost înregistrate peste 10,000 de decese prin cancer pulmonar – mai mult decât decesele cauzate de cancerul de sân, cancerul de colon și cancerul de prostată la un loc. Este important de semnalat că 2 din 3 decese au survenit în 2022 la persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 ani[1].  Un raport recent al OECD, arată că în România tendința generală a mortalitîții prin cancer pulmonar este una descrescătoare, însă chiar și așa, bărbații sub 75 de ani au al patrulea cel mai mare risc de deces comparativ cu alte țări europene, după Ungaria, Polonia și Croația8,1.

Descoperit într-un stadiu incipient, cancerul pulmonar poate fi tratat mai eficace, existând mai multe opțiuni de tratament la îndemâna medicului, iar șansele de supraviețuire sunt mai mari. În ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în tratamentul cancerului pulmonar, datorită unor medicamente și tehnici noi, precum chirurgia toracică asistată robotic, radioterapia ghidată imagistic, tratamentele sistemice imunoterapice și țintite, iar rezultatele clinice la pacienții eligibili sunt spectaculoase comparativ cu ceea ce noi, clinicieni, obțineam tratând doar cu chimioterapie”, a afirmat Prof. Dr. Șerban Negru, Medic primar oncolog, președinte Asociația OncoHelp – Centrul de Oncologie OncoHelp.

Un al doilea pilon al proiectului #GrijadePlămâni este implementat de către Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și vizează furnizorii de servicii din asistența medicală primară. În cadrul acestui proiect inovativ în România, se urmărește oferirea de instrumente practice, definite împreună cu profesioniștii din medicina primară, care să crească conștientizarea asupra beneficiilor unei bune monitorizări a riscurilor și eficacitatea interacțiunii dintre asistenții medicali din medicina primară și persoanele cu risc crescut de cancer bronho-pulmonar ce se adresează cabinetului medicului de familie.

Alături de parteneri direct angrenați în reducerea poverii cancerului pulmonar în România, MSD susține eforturile menite să facă diferența în viața pacienților. Nu doar prin accesul la terapii inovatoare, ci și prin creșterea gradului de alfabetizare în sănătate în rândul populației privind cancerul bronho-pulmonar, prin inițiative ce au ca obiectiv creșterea calității serviciilor de care beneficiază acești pacienți și care  contribuie la optimizarea traselului pacientului’, afirmă Marcelo Pascual Morales, Director General MSD România.

Urmărește canalul de știri Iași4u.ro pe WhatsApp

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

To Top