Ce este gipsotomia ?

Posted on August 10, 2023

Gipsotomia este o procedură în care se efectuează o tăietură în ghipsul aplicat pe o fractură sau leziune osoasă pentru a introduce o pănă metalică sau de lemn (cunoscută și sub denumirea de șurub sau tijă) deasupra osului pentru a asigura fixarea și stabilizarea acestuia în timpul procesului de vindecare. Practic este vorba de a face o taietura pe fata anterioara a imobilizarii si introducerea unei pene pentru a mobiliza cateva grade focarul de fractura, conform www.medicanet.ro.

Aceste pene metalice sau de cele mai multe ori sunt din lemn sunt adesea folosite în proceduri pentru a menține fragmentele osoase în poziția corectă, pentru a promova vindecarea corespunzătoare și pentru a evita mișcările nedorite care ar putea încetini sau afecta procesul de vindecare.

Dacă aveți nevoie de informații mai detaliate despre această procedură sau despre oricare alt termen specific, vă recomand să consultați un medic sau un specialist în ortopedie, deoarece ei vor putea oferi cele mai precise și actualizate informații în domeniul medical.

Daca o sa cautati pe google.com despre gipsotomie o sa gasiti foarte putine informatii si asta pentru ca termenul acesta este mai degraba o reinterpretare al termenului original osteotomie (osteo – oase/os; tomie – taiere).

Deplasarea ulterioară sau angularea focarului de fractură (vizibile la control radiografie sau radioscopic) pot fi corectate prin aşa-zisa „gipsotomie”:

– se scoate un ic de gips cu deschiderea corespunzătoare părţii convexe a angulaţiei fracturii (cu vîrful în dreptul axului longitudinal al membrului),
– se taie transversal gipsul de partea opusă şi făcând o „balama” în dreptul locului unde se întâlnesc secţiunea transversală cu vârful ic-ului,
– se închide secţiunea transversală a gipsului. Astfel se corecteaza angulaţia.

Se face un control radiologic şi apoi se consolideaza cele două fragmente de aparat gipsat, cu o altă faşă gipsată.
Deteriorarea aparatului gipsat (crăpare, fragmentare) presupune schimbarea sa. Dacă nu este posibil (fracturi cominutive), pericol de deplasare):

– se întăreste cu 2-4 aţele (de preferinţă, uşoare: fâşii de furnir, de tablă de aluminiu sau oţel inox, de 2 mm grosime);
– se trage peste ele 1-2 feşi gipsate sau leucoplast;

Dacă nu avem la îndemână cele de mai sus se trasează cu vârful foarfecii sau cuţitului de gips mai multe şanţuri circulare şi oblice de o parte şi de alta a rupturii aparatului. Se udă cu o bucată de vată zona şi se trage o faşă gipsată peste aceste şanţuri, alternând turele oblice (în X), cu cele circulare.

Această procedură este importantă pentru a se asigura că fractura sau leziunea se vindecă corespunzător și pentru a se monitoriza evoluția pacientului pe parcursul procesului de vindecare. Gipsotomia poate fi realizată de către medici ortopezi sau de către personal medical specializat în îngrijirea fracturilor și a afecțiunilor osoase.