Stiri

Drepturile persoanelor cu dizabilități și provocările pe care acestea le întâmpină pe piața muncii

Persoanele cu dizabilități se confruntă cu numeroase provocări la locul de muncă. Unele probleme depind de handicapul specific – de pildă, cei în scaun cu rotile nu pot ajunge la obiecte care se află deasupra brațelor -, însă cei mai mulți angajați care au dizabilități se confruntă cu discriminarea, din cauza atitudinii colegilor lor. Chiar și angajarea este, de multe ori, o misiune imposibilă pentru persoanele cu dizabilități. 

Potrivit Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, oamenii care au incapacități fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacţiune cu diferite obstacole, pot împiedica participarea lor deplină şi efectivă la viaţa socială, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, sunt încadrați în categoria „persoane cu dizabilități“.

Persoanele cu dizabilități au dreptul la asistență socială, servicii sociale și prestaţii sociale care se acordă pe baza unor acte doveditoare. Pot primi indemnizatii handicap adulții și copiii cu dizabilități, dar primesc ajutor financiar și părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de îngrijirea, supravegherea și întreținerea copilului cu handicap.

Instituțiile publice și companiile cu cel puțin 50 de angajați sunt obligate prin lege să angajeze un număr de persoane cu dizabilități egal cu cel puțin 4% din numărul total al salariaților, astfel încât persoanele care au un handicap să poată fi integrate pe piața muncii.

Dificultățile întâmpinate de persoanele cu handicap pe piața muncii

În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, persoanele cu handicap întâmpină în continuare obstacole în procesul de integrare pe piața muncii.

De aceea, persoanele care au dizabilități invizibile sau puțin vizibile la prima vedere nu dezvăluie angajatorului problemele cu care se confruntă, pentru că nu vor să aibă un tratament diferit. Astfel, se prezintă încrezători la prima întâlnire cu un potențial angajator și ascund dizabilitatea pentru a evita întrebările incomode. Pentru că vor ca recrutorul să se concentreze exclusiv pe calificările lor și să obțină jobul pentru care aplică și un salariu motivant, mulți angajați evită să mărturisească de la prima întâlnire problemele pe care le au și găsesc soluții pentru a ascunde dizabilitățile. De pildă, la interviurile de angajare, pentru a calcula rapid banii pe care îi vor obține „în mână“, în cazul în care angajatorul prezintă salariul brut, o persoană cu retard mintal ușor poate folosi un convertor salariu. 

Discriminarea venită din partea colegilor este o altă problemă cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Cu toate că este interzisă prin lege, stigmatizarea încă există la multe locuri de muncă. Privirile răutăcioase, precum și comentariile acide și termenii ofensatori folosiți în interacțiuni împiedică procesul de integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.

Mulți angajați se simt inconfortabil în prezența persoanelor cu handicap, pentru că, de cele mai multe ori, nu știu cum să comunice cu acestea. Dialogul deficitar este una dintre dificultățile de care se lovesc cei care au o dizabilitate.

O altă provocare pe care o întâmpină persoanele cu dizabilități este interesul slab sau inexistent al angajatorului de a-i asigura acomodări specifice nevoilor sale, astfel încât să își poată desfășura activitatea într-un ritm adaptat cerințelor pe care un handicap le impune.

Empatia și acceptarea sunt trăsături pe care atât angajații, cât și angajatorii trebuie să le manifeste în relația cu persoanele cu dizabilități, astfel încât integrarea acestora pe piața muncii să fie mai ușoară.

Sursă foto: Pressmaster/ Shutterstock

Facebook Comments Box

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

To Top